.punct si de la capat

Caderi, ridicari si iar caderi si iar ridicari... Oare cat se mai indura Dumnezeu de mine? Am cerut de la El maturitate si acum stau sa ma gandesc ca nu prea am stiut ce am cerut, sau nu am stiut sa-mi asum ce am cerut. Cred ca am trait cu impresia ca maturitatea umbla pe strada si ma cauta. Eu nu o vad, dar ea ma vede si ma loveste dintr-o data si atunci pot sa spun ca sunt matura. Dar e mult mai mult, pentru ca e nevoie de schimbare...maaaaaare schimbare. Poate ca e nevoie sa cazi si sa te ridici sau poate sa te doara un pic. Oricum ar fi, important e sa realizezi ca undeva trebuie sa pui punct si sa continui altfel decat pana atunci. Imi pare bine ca acum pot sa spun "Doamne, nu pot sa promit ca o sa cad in picioare la urmatoarea lovitura, sau ca n-o sa ma incovoaie. Promit, in schimb, sa ma ridic, sa ma indrept...cu Tine.. desigur..!