Oamenii străzii ...


Afară-i frig, puternic ger;
Noi stăm în casă la căldură,
Când mii de inimi goale cer
Din fericire-o picătură ...

Obişnuiţi în foame, plâns
Trăiesc şi ei ... ca să nu moară;
Cu capu-n piept, cu trupul strâns
Simt iarna grea a câta oară ...?

Avem de toate din belşug
Şi poate nu le preţuim;
Ei după-o pâine caldă fug
În timp ce noi sărbătorim ...

Fără un nume, fără ţel
Trăiesc visând la fericire
Dar fiecare zi-i la fel,
Fără vreun semn de izbăvire ...

Cum ne-am simţi fără-adăpost,
Fără părinţi, fără nimic,
Căutând iubire fără rost
Nicicând din ea gustând un pic ...?

Ce-am face noi fără Isus,
Fără sublima jertfă-a Lui,
Fără măreţul har de sus,
Fără iubirea Tatălui ?