Când nu există o astfel de comunicare în familie, şi aceasta se întâmplă din nefericire nepermis de des, ei o caută la colegii lor. La fel, lipsa de încredere în sine, precum şi sentimentul de nesiguranţă îi fac adeseori pe unii să fie vulnerabili la influenţa colegilor.
Influenţa colegilor nu este neapărat rea. Un proverb spune:"Fierul cu fier se ascute şi un om ascute pe altul". Un cuţit de fier poate ascuţi lama tocită a altui cuţit, prietenia cu alţi tineri poate ascuţi personalitatea în mai bine, cu condiţia ca acei colegi să aibă o atitudine matură şi sănătoasă.
Atunci când un tânăr ajunge în totalitate sub influenţa colegilor, el nu se deosebeşte de un orb condus de un alt orb, iar rezultatele pot fi dezastruoase.
Când eşti provocat, tinere prieten, la ceva ridicol neplăcut sau de-a dreptul periculos, nu te pripi şi gândeşte de două ori.
Biblia atrage atenţia:"Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de parfumuri; tot aşa puţină nebunie biruie înţelepciunea şi cinstea(Eclesiast 10:1).
Iată cum un ulei extrem de valoros, concentratul negustorului de parfumuri, poate fi iremediabil degradat de ceva aparent fără însemnătate, cum ar fi o muscă moartă. Tot la fel şi cu reputaţia câştigată în ani de cinste şi corectitudine ireproşabilă, care poate fi distrusă de, doar, puţină nebunie.
Inofensivele glume copilăreşti pot avea drept urmare note mici, scăderea prestigiului în faţa profesorilor şi chiar eliminarea din şcoală. Nu ezita, iubite prieten, şi întreabă-te dacă cei care te manipulează îţi sunt cu adevărat prieteni.
Face ca pentru o simplă distracţie să calci Legea Domnului, să nesocoteşti sfaturile iubitoare ale părinţilor? Îndemnurile colegilor de acest fel sunt o expresie a iubirii? Insistenţele şi chiar numărul mare de colegi sunt cu adevărat sincere şi nevinovate?
"Merg la şcoala din acest cartier de opt ani şi nu am reuşit să-mi fac nici un prieten".
Poate că şi tu, prietene, ai simţit acest lucru: că-ţi este greu să legi prietenii.
Dar, oare, ce sunt de fapt prietenii adevăraţi? Care este secretul de a-i avea?
Un proverb spune:"Prietenul adevărat iubeşte oricând şi în nenorocire ajunge ca un frate". Proverbe 17:17
Prietenia, însă, înseamnă cu mult mai mult decât a avea un umăr pe care să plângi.
Sunt aşa zişi prieteni care îl văd pe celălalt că a dat de necaz, dar, pretind că le este teamă să intervină. Nu! Un prieten adevărat va încerca să avertizeze pe cel în cauză înainte de a fi prea târziu, chiar cu riscul de a displace momentan.
Dar, prietene, va permite oare amorul tău propriu rănit implicarea unei persoane din afară care ţine atât de mult la tine încât îţi spune adevărul?
În Proverbe 27:6 se spune:"Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase."
O persoană care gândeşte sănătos şi care vorbeşte deschis este cu siguranţă tipul de persoană ideală pentru a fi prieten.
Cu amărăciune în suflet cineva mărturisea:"Viaţa mea este o dovadă că nu toţi "prietenii" te fac să fii mai bun". De ce a făcut această afirmaţie? Tânăra cu pricina a fost determinată să-şi părăsească familia şi casa părintească pe când era doar o adolescentă.
Experienţele amare prin care a trecut au făcut-o să se simtă "bătrână" la doar 23 de ani. Întâlnirea cu Dumnezeu i-au adus adevărata bucurie, pace şi mulţumire.
Dar, din nefericire, după întâlnirea cu Mântuitorul a ales prietenia unor tineri străini de cele creştineşti şi a căzut mai rău decât era înainte. Acum a învăţat ceva ce nu ştiuse înainte: furtul şi drogurile.
Drogurile i-au furnizat liniştea de care avea tot mai multă nevoie pentru noua sa viaţă. Când a căzut până la prostituţie Domnul i-a ieşit iar în cale prin slujitorii Săi:"Lacrimi de bucurie mi-au inundat faţa şi sufletul".
Dar, a renunţa la obiceiurile din lume este un lucru greu de înfăptuit, dar, arareori cei greşiţi se roagă înainte. Majoritatea cad în greşeală şi apoi se roagă pentru iertare. Dar, nu ar fi mai eficientă rugăciunea înainte de a cădea în greşeală? Practica spune că "da", este o metodă mai eficientă.
Cele relatate subliniază adevărul biblic:"Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cine se însoţeşte cu nebunii va avea necaz" Proverbe 13:20.
Relatarea continuă "Dacă aş fi rămas prietenă cu acele persoane care îl iubeau pe Dumnezeu, aş fi evitat acele lucruri."
Dar, unde pot fi găsiţi prieteni care îl iubesc nu cu vorba, ci cu fapta pe Bunul Dumnezeu? În adunările creştine, binenţeles.
Prietene, caută tineri care nu numai că îşi declară credinţa, dar au şi fapte care să le dovedească credinţa şi devotamentul creştinesc.
"După cum trupul fără duh este mort, tot aşa şi credinţa fără fapte este moartă" Iacov 2:26.
S-ar putea ca tinerii de acest fel să fie găsiţi mai greu. Prietenia cu o persoană mai în vârstă poate fi o experienţă creştină deosebită. În acest sens poate fi studiată şi sub acest aspect relaţia dintre Ionatan şi David, ştiut fiind faptul că Ionatan îi putea fi tată lui David:"Şi de atunci sufletul lui Ionatan s-a alipit de sufletul lui David, şi Ionatan l-a iubit ca pe sufletul din el" 1Samuel 18:1.
Şi totuşi cum se poate lega o prietenie?
Isus Hristos a cultivat prietenii atât de solide încât prietenii lui erau dispuşi chiar să moară pentru El. De ce? În primul rând deoarece principala grijă a Mântuitorului în viaţa sa pământească a fost interesul faţă de oameni, şi nu un interes pasiv, ci un interes activ, viu şi lucrător.
Viaţa a dovedit că primul pas în a lega prietenii solide şi sănătoase este interesul faţă de semeni. Aceasta nu înseamnă să se cadă în cealaltă extremă: extravertire dusă la extrem! Isus a fost "smerit cu inima" şi nu încerca în nici un fel să se facă remarcat ("Eu sunt blând şi smerit cu inima").
Manifestarea unui interes sincer, fără nici un fel de ostentaţie, îi atrage pe oameni.
De multe ori, lucruri simple, a mânca ceva împreună sau a ajuta pe cineva la treabă, pot contribui la cultivarea prieteniei.
"Luaţi seama deci cum ascultaţi!"
Aceasta este o recomandare pe care Isus Hristos o face în evanghelia lui Luca 8:18. Referirea lui Isus este foarte clară: modul de a asculta cuvintele lui Dumnezeu Tatăl; dar cât de bine se aplică şi în dezvoltarea prieteniilor! A fi bun ascultător este un excelent liant între oameni.
Căi, mijloace, posibilităţi de a găsi prieteni adevăraţi
Indiferent de vârstă, nu există om care să aibă nevoie de prieteni. În adolescenţă şi tinereţe prietenii pot avea o influenţă chiar mai mare decât a familiei, părinţi, fraţi, surori. De multe ori modul de a se îmbrăca şi chiar de a gândi şi acţiona este dictat de prieteni. Deci este o prblemă foarte serioasă alegerea prietenilor şi în ce măsură viaţa unui tânăr ar trebui modelată şi controlată de anturaj.
În relaţiile cu ceilalţi se pot acuza diferite poziţii: sursă de influenţă şi autoritate, imitator pasiv, receptor conformist şi supus de mesaje, reguli şi norme, opozant activ (rezistent) la efortul de persuasiune. Tot timpul individul este supus unui proces de uniformizare.
În cuvinte, i se mai spune socializare, învăţare de modele culturale, contagiune socială.
Un posibil răspuns la presiunea socială ar fi însuşirea comportamentului conformist.
Motivele acestei aşa zise "achiziţii" sunt diverse: pentru a evita etichetările negative ale grupului, pentru identificare cu calităţile apreciate la cei din jur.
Comportamentul conformist apără de conflicte şi agresiuni, oferă un confort psihic, posibilităţi de manevră.
Impunerea distructivă, însă, suprimă individualitatea şi distruge suportul pozitiv al personalităţii. La celălalt pol, indivizii care exercită influenţă şi putere sunt adeseori corupţi de propria lor putere. Faptul de a avea putere (poziţie, post, cunoştinţe, bani etc.) argumentează probabil utilizarea acesteia pentru a exercita influenţe, a domina pe cei din jur.
Împotriva presiunii dominatoare, cum promovăm independenţa, cum se poate rezista?
Apărarea independenţei şi libertăţii de expresie poate fi susţinută printr-o stare emoţională negativă, prin restrângerea voluntară a posibilităţilor de a alege, prin cenzură personală, prin argumentarea dorinţei de a fi unic.
Între dorinţa de a fi acceptat social şi aceea de a păstra independenţa şi autonomia alegerii există o gamă de nuanţe. Este bine să ştim unde ne situăm.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu