Caci un Copil ni s-a nascut, un
Fiu ni s-a dat, si domnia va fi
pe umarul Lui; Il vom numi:
“Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare,
Parintele veciniciilor, Domn al pacii “
S-ar fi multumit cu o imbratisare si un zambet
S-a nascut in ieslea cea saraca,
El regele din cer venit la noi.
Si nu ne-am ostenit sa-l primim macar atat cat cerea legea ospitalitatii.
Ar fi trebuit sa intindem bratele si sa-L imbratisam pe copilul trimis de Tatal Ceresc in lumea noastra, dar nu am fost capabili nici macar de gesturi firesti, El s-ar fi multumit cu o imbratisare si un zambet.
Nu ar fi vrut prea mult, poate un patut de copil si un foc de poveste.
Cat de aspra trebuie sa I se fi parut lumea noastra !
Ar fi trebuit sa-L slavim, sa-I cantam Osana cu ingerii si sa-I aducem daruri peste cele aduse de magi dar nu I-am cantat, nu ne-am bucurat de venirea lui si nu I-am vazut steaua divina.
Ne-a binecuvantat cu manutele de copil si a aruncat spre noi valuri de iubire.
Un graunte de dragoste n-am fost in stare sa daruim celui care a secerat lanuri de iubire pentru noi.
Si a inteles ca suntem saraci, obositi, orbi, goi de iubire si neindemanatici.
A inteles ca nu stim sa iubim, sa iertam, si sa fim fericiti.
A inteles ca suntem bolnavi de boli trupesti si spirituale.
Si desi nu am facut nimic din tot ce-ar fi trebuit sa facem, I s-a facut atat de mila de noi incat ne-a iubit cu atat daruire si sacrificiu, pana acolo ca ne-a lasat sa-L rastignim pe o cruce si a facut cea mai frumoasa, profunda si miscatoare rugaciune pentru noi : Tata, iarta-I ca nu stiu ce fac ! Si Tatal Ceresc L-a inviat si I-a dat gloria meritata pe care noi in ignoranta si in pacatele noastre am omis-o si ne-a iertat pe noi in numele Lui astfel incat prin credinta in jertfa Lui sa avem mantuirea si viata vesnica. Desi nu s-a gasit un loc de poposire pentru El, inima lui a devenit incapatoare pentru o lume.
Desi nu a fost iubit a daruit atata iubire cat poate sa cuprinda infinitul !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu